Bonsoir Paris - Buna seara Bucuresti
Comentariul
Mirajul
occidentului l-am avut
toti, inainte de 1990.Putini dintre noi
am avut curiozitatea
sa vedem si cealalta fata a
orasului LUMINI,oras pe
care il vizitam
aproape in fiecare an,prin
turneele de rugby…..Eram
cazati in custodia
Armatei franceze, masa de seara
am luoat-o la pachet
si am plecat sa vizitam
orasul.De la FONTON BLEU
la PARIS cu trenul faci
30 min. Trecuse Craciunul, in
Franta nu are farmecul din
Romania si ne apropiam de Anul
Nou .Orasul era pregatit de sarbatoare , iluminat feeric
abundenta era pretutindeni.Am
vizionat un spectacolul de la
Moulen Rouj si am intarziat ,ultimul tren pentru
retur la Fonton-Bleu
plecase cu 1/2 ora inainte finalului de spectacol iar urmatorul tren era la 6,5 dimineata.Am plecat
sa vizitam orasul ,ne-am pierdut
prin multimea de strazi si stradute
adiacente s-au paralele cu magnificul
CHAMPELIZE .Aici pulsul vietii era altul ,viata saraciei
,a desnadejdi ,viata acelor
saraci care dormeau pe
gurile de canal, inveliti cu cartoane s-au vechituri,
culese de la rampele de gunoi . Nu-mi venea sa
cred ce vedeam. In Bucuresti
nu aveam asa ceva atunci in anii1970 ,BONSOIR MONSIEUR. am salutat un domn care statea pe o gura de canal ,m-a
privit suspicios si timid,dar mi-a
raspuns la salut.Cu franceza
mea de incepator, am reusit sa-l
castig pe interlocutor.La cativa
metri, mai erau 3-4
persoane in aceiasi situatie
.Noi, Gheorghe Mircea ,Ciornei, Radu
Durbac si cu mine ,incercam sa intretinem o discutie, am oferit pachetele cu
mancare pe care le aveam.A fost ceva
incredibil ,s-au repezit toti sa
apuce ceva ,ne-a depasit
situatia.Nu puteam intelege
dramele acestor oameni ,insa
dupa ani ,multi ani, acest
episod se repeat
si la noi . De cativa ani ,oamenii
strazii s-au imultit si nu
sunt din palierul consumatorilor de droguri,de alcool s-au al bolnavilor
psihici. Sunt acei izgoniti din
casele lor ,fara locuri de munca ,copii din
familii destramate ,s-au cei care
eliberati din penetenciare nu mai au
pe nimeni .Domnul Paraschiv
un om de varsta III-a ma impresionat profund. Inalt
si slab, imbracat ponosit,
mai mult dezbracat ,cu
un bocanc si un bashet in picioare
si cu barba alba neingrijita si nespalat,este in continua
miscare .Am vrut sa-l cunosc ,mi-a
fost imposibil.Nu vorbeste
cu nimeni nu cere de la nimeni nimic ,cu o
mana infectata traieste cu demnitate
drama intens in lumea lui, fara iesire.Este un
fost professor de ,,Educatie
politica,,din anii1975 fara familie ,neavand sursa de venituri si fiind bolnav a
fost abandonat de toti .Acum
doarme ,intr-un tomberon ,infasurat in vechituri .Cu multe insistente
am reusit sa-i
dau cativa lei si sa leg o conversatie .Era nemultumit de oameni, .de ignoranta lor,,de
privirile sfidatoare, de dispretul lor,considerand-ul un
drogat si un nenorocit .Adevarul
este nemilos ,ca el sunt
multi,cauta prin gunoaie ,colecteaza
sticle de plastic si le vinde cu 0.20 lei
kg .Aceasta situatie mi-a
amintit de EPISODUL din Paris.
Amprentele LUI s-au
cimentat,in constiinta mea si sincer, imi creiaza o stare de revolta ,de nemultumire si vad
cum ajungem incet,incet
in situatii fara intoarcere si,
cel mai usor este
,,DINCOLO DE TIMP.
SINTACMA ,,BUNA SEARA BUCURESTI,, nu mai
reprezinta un gest de respect, mai mult o REVOLTA similara cu cea din PARIS.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu