LECTIE DE VIATA COLATERALA RUGBYULUI

O LECTIE DE VIATA , COLATERALA RUGBY-ULUI Ma apucasem sa scriu ceva si cum noianul amintirilor nu-mi dau pace, mi-a fugit gandul la o intamplare care ma marcat si, ma determinat sa fac noi evaluari . Ne intorceam de le NAPOLI avusesem un turneu de rugby . Ne-am imbarcat in avionul de la ROMA ce venea acasa si m-am instalat la hubloul avionului .Scaunul de langa mine a ramas liber, nu pentru multa vreme, stuardesa a condus o doamna de varsta III-a si a ocupat scaunul . Dupa instalare ,doamna mi-sa adresat intr-o romaneasca cu accent italienesc .Ma numesc IOANA PAPETI sunt romanca si locuiesc la ROMA de 40 de ani.M -am prezentat si eu .Era o prezenta agreiabila, stiindu-se faptul ca cei tineri au ceva reticiente fata de batrani,mai ales cand intra in viata lor incognit-o .Conversatia se purta pe probleme sociale ,cum este la noi in comparatie cu ce este in ITALIA cea care o adoptase .In 1964 in ITALIA incepuse o serie de reforme ,ce nu ma interesa pe mine. Stuardesele au inceput servitul mesei ,tavile erau pline cu bunatati insa nu-mi era foame .Dupa o privire si selectie frugala din meniu ,am strans sa poata fi debarasata . D-na IOANA a intervenit si m-a intrebat ,de ce nu-ti faci senviciri ,iti va prine bine mai tarziu ,si nu uita d-ta ai platit masa .Eu sunt bogata si nu-mi permit sa arunc mancarea .Mi-a facut cateva sendviciuri si le-a introdus in sacul de mana . In aeroport ne-am despartit chiar cu parere de rau, cum interesanta noastra conversatie s-a sfarsit .Am ajuns acasa la camin, am aruncat sacosa si am plecat in oras m-am intalnit cu fete si baieti .S -a facut tarziu si la intoarcere aveam soricei in stomac .Era prea tarziu ,ma pregateam de culcare si mi-am scos pijamaua cand am dat peste SENDVICIURI nu cred ca am mancat in viata mea ceva mai bun .Am trimis o scrisoare de multumira d-nei IOANA pentru LECTIA DE VIATA data unui tanar fara experienta DE VIATA .Mesajul meu este ,,NU RESPINGETI NICIODATA UN SFAT NU SE STIE CAND VA VA AJUTA NUMAI BINE .